Meditație 11 SEPTEMBRIE - LEGALISM SAU HAR? (2)

-”Am fost sfinţiţi noi … prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna”
(Evrei 10:10) -
Aderenţa rigidă la o listă cu ce să faci şi ce să nu faci, apelează la mândria şi auto-suficienţa noastră prin adoptarea mitului că dacă ne străduim putem câştiga bunăvoinţa lui Dumnezeu. Aceasta este o gândire bazată pe teamă şi Dumnezeu “Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică” (2 Timotei 1:7). “în dragoste nu este frică” (1 loan 4:18). Legalism înseamnă teama că Dumnezeu nu este destul de mare pentru a ierta păcatele şi că dacă nu facem ceea ce trebuie aşa cum trebuie şi când trebuie – şi dacă nu facem perfect – am dat de bucluc. Jon Walker scrie: “asta e o minciună ce miroase a iad! Când ne temem să nu facem greşeli, devenim timizi şi ne limitează de la o trăire din belşug. Noi lăsăm ca analiza să ne domine deciziile, în timp ce ducem o viaţă tăcută, disperată, fără credinţă, temându-ne să avem îndrăzneala pe care ne-o dă harul de a umbla în incertitudine … fără a ne teme de respingere”.
Vorbind împotriva religiei bazate pe fapte, Martin Luther a spus: “Eşti un păcătos şi păcatele tale sunt puternice, dar lasă ca încrederea ta în Hristos să fie mai puternică … bucură-te în Hristos … cel ce a învins păcatul”. Nu, Luther nu a scuzat păcatul! El a readus harul la locul lui de drept, afirmând că nimic nu ne poate despărţi de dragostea lui Dumnezeu (Romani 8:38-39). El nu a subestimat legea, ci a ridicat harul. Har înseamnă să vorbeşti cu Dumnezeu şi să-i asculţi vocea când ar fi mai simplu sâ con¬sulţi cartea de reguli. Adevărul este că atunci când Domnul Isus “a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu” (Evrei 9:24). El ne-a eliberat pentru a avea o relaţie cu El lipsită de teama păcatului care ne separă.