Meditație 01 Mai - Ce este viaţa omului?

„lată că zilele mele sunt cât un lat de mână, şi viaţa mea este ca o ni­mica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ţine.” Psalm 39.5
În anul 627 al erei creştine, călugărul Paulinus se afla la curtea lui Edwin, regele Northumbriei, încercând să-l facă să accepte creştinismul. Regele stătea pe gânduri, neştiind ce hotărâre să ia, până când unul dintre vitejii săi luă cuvântul: „Viaţa asta pe pământ, o, rege, în comparaţie cu timpul necunoscut nouă, îmi pare ca zborul grăbit al unei vrăbii prin casa unde tu şi nobilii benchetuiţi într-o seară de iarnă, cu focul vesel în mij­locul sălii armelor, în timp ce vântul şi ploaia rece sau zăpada iernii se înteţesc afară. Vrăbiuţa, zburând re­pede, intră pe o uşă şi iese pe cealaltă şi, cât timp e înăuntru, e păzită de furtunile iernii, dar, după ce se bu­cură puţin timp de vreme bună, dispare deodată din ochii tăi, trecând de la iarnă spre o nouă iarnă. Aşa este şi viaţa omului; apare pentru o clipă, dar nu ştie nimic, nici ce a fost înainte şi nici ce va urma. De aceea, pentru că această nouă învăţătură ne vorbeşte despre ceva mult mai sigur, mi se pare drept să fie urmată.”
Să învăţăm şi noi că viaţa omului este o trecere grăbită, în care putem să-L acceptăm pe ISUS ca Mântuitor.