Meditație 6 SEPTEMBRIE - TRĂIND CA Şl CALEB (2)

-”Robul Meu Caleb a fost însufleţit de un alt duh” (Numeri 14:24)-
Caleb i-a spus lui Moise: “Haide să ne suim, şi să punem mâna pe ţară, căci vom fi biruiton!”Dar bărbaţii care fuseseră împreună cu el … au înnegrit înaintea copiilor lui Israel ţara … Ei au zis:”… am mai văzut în ea pe uriaşi, pe copiii lui Anac, care se trag din neamul uriaşilor … faţă de ei parcă eram nişte lăcuste” (Numeri 13:30-33).
În această relatare observăm două atitudini: 1) O atitudine de îndoială. Zece din cele douăsprezece iscoade s-au întors spunând: “Nu putem cuceri ţara!” Dar majoritatea nu au neapărat dreptate. Dacă Dumnezeu îţi promite ceva, lucrul este al tău, chiar dacă eşti în minoritate.
Relatarea făcută de majoritate a îngrozit poporul lui Dumnezeu; au căzut în amnezie spirituală; au uitat ultimii patruzeci de ani în care El le-a purtat de grijă in mod supranatural. Au ajuns să creadă că Egiptul a fost de fapt ţara în care curge lapte şi miere. “N-ajunge că ne-ai scos dintr-o ţară, unde curge lapte şi miere, ca să ne faci să murim în pustie” (Numeri 16:13).
Incredibil! Egiptul a fost o ţară a muncii şi a robiei, nu a laptelui şi a mierii. Care a fost problema lor? Ei au lăsat ca circumstanţele să-i influenţeze mai mult decât promisiunile lui Dumnezeu. Când se întâmplă aşa, te usuci spiritual, începi să fii nemulţumit şi să spui lucruri precum: “Poate Dumnezeu a făcut minuni în trecut, dar acum nu mai face”. Drept consecinţă a necredinţei lor, nici unul din ei nu a intrat în ţara promisă cu excepţia lui losua şi a lui Caleb. 2) O atitudine a credinţei. Dumnezeu a spus: “Iar pentru că robul Meu Caleb a fost însufleţit de un alt duh, şi a urmat în totul calea Mea, îl voi face să intre în ţara în care s-a dus, şi urmaşii lui o vor stăpâni” (Numeri 14:24). Aşadar ce atitudine ai?