Meditație 30 Martie - William MacKinley

„Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul. Şi îndată… pămân­tul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, mormintele s-au des­chis…” Matei 27.50, 51
William MacKinley
În 14 septembrie 1901 a fost omorât William MacKinley, preşedintele SUA. Fapta a mişcat atât de mult oamenii din întreaga ţară, încât în semn de doliu a fost ordonată o li­nişte deplină pentru ora înmormântării. Astfel, în 19 sep­tembrie la ora 15:00 întreaga circulaţie s-a oprit pentru cinci minute. Maşinile din fabrici s-au oprit, oamenii de pe străzi au rămas pe loc. Inima întregii naţiuni s-a oprit.
Dacă aşa ceva s-a întâmplat pe pământ pentru un muri­tor, ce a fost în cer când Fiul lui Dumnezeu, suferind şi mu­rind la cruce, a exclamat: „S-a sfârşit!” şi Şi-a plecat capul? Prin jertfa de pe Golgota, pretenţiile sfinte ale lui Dumne­zeu au fost îndeplinite pe deplin. Domnul a câştigat victoria măreaţă asupra diavolului şi a morţii! Ca semn al acestei victorii s-au deschis mormintele, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat. Căpitanul roman şi soldaţii săi au fost nevoiţi să recunoască: „Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” (Matei 27.54).
Dar viaţa pe pământ nu s-a oprit, oamenii nu şi-au în­trerupt activitatea, când a murit Cel care a venit din cer, pentru a-i căuta şi salva pe ei, cei pierduţi. Nici astăzi nu se opresc în loc, când aud vestea că Fiul lui Dumnezeu a murit pentru păcatele noastre la cruce. Fiecare dintre noi ar tre­bui să se oprească un moment şi să se întrebe ce înseamnă pentru el moartea Mântuitorului.