Meditație 11 Februarie - Ascultare şi înţelegere

“Isus le-a zis: «Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.»” Marcu 6.31
“Locul pustiu” poate fi pentru tine, cititorule, o cameră liniştită, pentru altul un pat de boală, pentru un al treilea un loc într-un parc etc. În acel loc liniştit putem să ne îndreptăm gândurile şi ru­găciunile către Domnul şi Mântuitorul nostru. Acolo ne putem vărsa inima în faţa Lui, îi putem prezenta toate problemele noastre.
Să preţuim privilegiul şi locul rugăciunii! Ştim cu sigu­ranţă că Domnul ne ascultă şi ne înţelege. Când este vorba de a asculta, unii dintre noi aproape că nici nu aud ce spun alţii. În timp ce unul vorbeşte, alţii adună argumente pentru a-l contrazice. Celălalt observă acest lucru şi se simte neînţeles. Dar la Domnul Isus nu este aşa. El, “care a sădit urechea, s-ar putea să n-audă?” (Psalm 94.9).
“Pe mine nu mă înţelege nimeni!” – se aude spunân-du-se adeseori: Se poate ca oamenii să nu ne înţelea­gă, dar Domnul ne înţelege. El ştie ce înseamnă dez­amăgirea şi ce înseamnă să nu fim înţeleşi. Problemele noastre îi sunt cunoscute foarte bine şi de aceea ne putem încrede în El. Domnul Se interesează de greu­tăţile noastre şi ne dăruieşte putere de a merge înain­te pe cărarea vieţii.