Meditație 24 Septembrie (1)

„Si noi, dar, fiindca sîntem înconjurati cu un nor asa de mare de martori, sa dam la o parte orice piedica, si pacatul care ne înfasoara asa de lesne, si sa alergam cu staruinta în alergarea care ne sta înainte.” Evrei 12: 1
Viata crestina nu este ca o alergare de 100 de  metri – ci un adevarat maraton. Datorita acestui fapt, nu ar trebui sa fie traita cuporniri si opriri, ci ca o cursa continua cu o destinatie finala.
Terminarea unui maraton necesita însa o masura imensa de disciplina, munca grea si rabdare…Exact asa este si in viata de crestin.
Conform versetului biblic din aceasta zi, lucrul care îti da rezistenta în aceasta cursa este usurarea sarcinii.
Ce vreau sa spun prin aceasta? În viata de zi cu zi purtam sarcini care nu ne sînt tocmai necesare. Se poate sa fie vorba despre poveri, grijuri sau atitudini negative… Indiferent însa de natura acestor poveri, deosebit de important este faptul ca Dumnezeu nu vrea ca sa purtam astfel de greutati. De asemenea, sînt si pacate care te pot opri sau îti pot diminua capacitatea de a alerga.
De aceea, permite-mi sa te întreb: duci cu tine greutati care nu-ti sînt de niciun ajutor si porti povara pacatului, cînd ar trebui sa scapi de aceste poveri?
Eliberarea de aceste poveri inutile te va ajuta sa parcurgi cursa la care te-ai angajat cu bucurie. Si numai  asa vei ajunge la linia de sosire!
PENTRU A PARCURGE CU BUCURIE CURSA VIETII CRESTINE, AI NEVOIE SA TE ELIBEREZI DE BAGAJUL INUTIL PE CARE ÎL PORTI CU TINE.