Poezie Nu pleca din Iubire! 14/02/2015

Ţi se topesc dorințele în pustiul durerii?
Nu-ți ajung ochii sã plȃngi?
Te strivește dorul sufletului tãu?
Cautã-te în Iubire și nu dispera!

Nu pleca din Luminã!
Nu pleca din Iubire!

Rãmȃi pe drumul Iubirii,
în Inima Veșniciei,
și-n noaptea rece, ori ziua bunã,
iubește pȃnã la capãt!
Sã nu te cuprindã focul urii,
cãci fãrã Iubire nimic nu mai este întreg.

Pleacã-ți ființa în fața iubirii divine
și lasã Luceafãrul zorilor
sã ardã în lumina ochilor tãi !
Numai iubirea îți umple golul din tine
cu lumea cealaltã,
cu întinderile cerești
luminate de cȃntec și închinare!

Iubirea te înfãșoarã cu lanțuri de foc
și brȃie de flori;

Iubirea te poartã pe aripi de dor;
Iubirea te ascunde în soare și nor;

Iubirea te ține în mijlocul aștrilor;
Iubirea te poartã pe stele;

Iubirea picurã mirul în suflet,
zidește inima în palme,
și scaldã obrazul în lacrimi;

Iubirea plȃnge roua în gene;
Iubirea cȃntã inima în har;

Iubirea sãrutã mȃna Izvorului Vieții!
Iubirea rodește iubire!

Cȃt de mare ar trebui sã fie
o inimã omeneascã,
sã cuprindã Iubirea?

Credința și Speranța
rãmȃn în cortul pãmȃntesc;
numai Iubirea
te cufundã în veșnicia bucuriei,
ca sã nu lipsești
de la Marea Ȋntȃlnire cu Domnul !

Rãmȃi, suflete, totdeauna,
în Iubire!
Nu pleca din Iubire!

Cãci dacã ai pierdut Iubirea,
ai pierdut totul:
şi aici,
şi-n veşnicie!