Poezie E NOAPTEA LUMII

E prea târziu și ceasul lumii nu mai bate,
Deşteptătoarele-n biserici sunt stricate,
E semn că ne apropiem de miezul nopții
Căci peste tot au inceput să umble hoții.

Nu e destul că ne răpesc minute bune,
Că nu mai avem timp nici pentru rugăciune
Căci seara-n taină când ne socotim averea
Televizoarele ne fură și vederea;

La filme, meciuri și tot felul de programe
Stăm împreună treji...dar mintea noastră doarme;
Mame și fete navighează pe rețele
Chiar dacă e târziu, n-au adormit nici ele.

Un sfert din orele de somn ne sunt furate
Și niciodată nu vor fi recuperate.
Ne fură hoții chiar și hainele de nuntă
Și fără ele vom avea o soartă cruntă,

Să le purtăm în veșnicie ne-au fost date
Dar poate niciodată nu au fost probate.
Suntem săraci, și goi, și fără de vedere
Din lipsă de credință și din neveghere.

De întuneric adunarea este plină,
În bănci se-aude foșnetul de la neghină.
De prin registre, pleava vânturată zboară,
S-a separat de grâu și-a devenit ușoară.

Semănători nu mai avem ca altădată,
Sămânța bună, astăzi e modificată.
Iar mulți păstori adorm cu perna la vedere
În timp ce lupii dau târcoale prin unghere.

Întreaga omenire este frământată
Iar Împăratul lumii încă nu se-arată.
De pe amvoane unii Îi grăbesc venirea,
Așteptătorii stau cam rău cu pregătirea.

Mă uit întrebător spre turnul de veghere,
Strajeru-a adormit și el. La revedere!
A obosit, nimic nu are să ne spună...
E noaptea lumii..."Somn ușor!" și "Noapte bună!"