Știre Dovezi arheologice din împărăţia lui David

De fiecare dată când sunt prezentate noi descoperiri arheologice care pot fi corelate cu istoria biblică apar con­troversele. Experţii în arheologie, istorie, cercetare biblică au păreri împărţite atunci când vine vorba despre extinderea împărăţiei lui David. Un arheolog israelian a prezetat recent descoperiri datate din vremea respectivă, susţinând despre ele că sunt primele care dovedesc relatările biblice.<span><span>Prof. Yosef Garfinkel, de la catedra Yigal Yardin pentru Arheologie a Uni­versităţii Ebraice din Ierusalim, a pre­zentat recent câteva descoperiri senza­ţionale. Acestea au fost făcute în cursul unor săpături la Khirbet Qaeifa (Dealul Frumos), pe care beduinii îl numesc «Dealul lui David». Prof. Garfinkel chiar a declarat că aceasta este denumirea potrivită pentru aşezarea antică din Va­lea Elah, la jumătatea distanţei dintre Tel Aviv şi Ierusalim, acolo unde David s-a luptat cu Goliat. În această regiune se găsesc numeroase cetăţi ale filiste­nilor. Prof. Garfinkel consideră că des­coperirile sale fac trimitere la locuitori israelieni, fiind astfel dovezi ale relată­rilor biblice cu privire la împărăţia le­gendarului rege David.<o:p></o:p></span></span><span><span>Descoperirile sale sunt într-adevăr unice. Astfel de obiecte ritualice nu au mai fost găsite până acum. Chiar dacă descoperirile prof. Garfinkel sunt entuziasmante, numeroşi colegi le contestă. În această dispută intră în vigoare două abordări arheologico-istorice diferite: adepţii abordării cu­noscute în cercurile de speci­alitate sub numele de ,,teoria minimalistă” nu cred într-o mare extindere a împărăţiei lui David, ci văd în aceasta mai degrabă o domnie asupra unei seminţii, domnie limitată regio­nal. Ei îşi justifică poziţia prin faptul că într-o astfel de împă­răţie glorioasă ar fi trebuit să se găsească mai multe vestigii. Pană acum nu pot fi prezen­tate descoperiri arheologice din afara Ierusalimului. Chiar în Ierusalim, descoperirile din această perioadă sunt pu­ţin numeroase. Prof. Garfinkel este convins că a prezentat acum astfel de descoperiri.<o:p></o:p></span></span><span><span>Prof. Garfinkel face săpă­turi în acest loc împreună cu echipa sa încă din anul 2007. Ei au găsit o mică cetate cu aproximativ 100 de clădiri, înconjurate de un zid format din blocuri masive de piatră. Una dintre particularităţi o constituie faptul că există doar două porţi, ceea ce corespunde descrierii biblice a «cetăţii cu două porţi» (Şa'arajim) caracteristi­ce israeliţilor. Potrivit prof. Garfinkel, un alt amănunt care susţine ideea unei aşezări a evreilor este că, printre nume­roasele resturi de oase, nu s-a găsit nici unul de porc. Mai mult, nu s-au găsit de­loc idoli, ceea ce duce la concluzia că în această zonă se practică monoteismul încă înainte de construirea Templului lui Solomon. Analizele sâmburilor de măsline carbonizaţi, descoperiţi la faţa locului, datează această aşezare în pe­rioada domniei regelui David (secolul al X-lea 1..Cr.).<o:p></o:p></span></span><span><span>La conferinţa de presă susţinută cu ocazia acestei descoperiri, în centul interesului s-au aflat obiectele ritualice. S-au găsit sanctuare şi stele, vase ritua­lice pentru libaţii şi două altare portabi­le — unul din lut, iar celălalt din piatră. Niciodată pănă acum nu au mai fost des­coperite astfel de artefacte. Ele oferă o perspectivă nouă asupra mai multor ter­meni biblici, a căror semnificaţie seman­tică s-a pierdut în decursul secolelor. În textul din 1 Împăraţi 7,4 este folosit termenul «şaloş ţlaot», care a fost tra­dus în general prin «triple coloane» sau «trei caturi». Prof. Garfinkel crede că, în urma analizării altarelor portabile recent descoperite, este vorba mai degra­bă despre un triglif impresionant, aşa cum sunt ele cunoscute din Grecia anti­că. El consideră aceste altare portabile ca fiind reprezentări ale Templului lui Solomon construit mai târziu, deoarece şi alte elemente care sunt menţionate în 1 Împăraţi sau în Ezechiel 41,6 pot fi observate pe descoperirile lui. Senzaţie a stârnit de ase­menea un ciob cu o inscripţie pe cinci rânduri. Două dintre cuvintele descifrate — sclav şi judecător — sunt atribuite prin rădăcina lor lingvistică unei limbi semite, adică ebraicei antice şi nu limbii vorbite de filisteni.<o:p></o:p></span></span><span><span>La conferinţa de presă amintită mai sus, prof. Yosef Garfinkel a subliniat: «Este pentru prima dată când arhe­ologii descoperă o cetate forti­ficată în Iudeea. Nici măcar în Ierusalim nu s-au găsit ziduri clar conturate ale cetăţii din această. perioadă. Am ajuns la concluzia că este vorba des­pre un avanpost de la una din graniţele împărăţiei lui David. Multe afirmaţii care resping relatările biblice despre David şi care în cel mai bun caz sus­ţin că acesta a fost conducătorul unei mici seminţii pot fi acum respinse prin dovezi pal­pabile.»</span></span><span> </span><span><span>Antje Naujoks<o:p></o:p></span></span><span>Articol preluat din revista Strigătul de la miezul nopţii Nr 07.2012 Pag 18.</span><span><span><o:p></o:p></span></span>