Știre Sărbătoarea Purim: Atunci şi acum (interviu)

Veselie, costume festive, prăjiturele “hamantaschen”. Toate acestea îţi spun ceva? Da, e vorba de sărbătoarea Purim cu specific evreiesc, un timp în care personaje biblice precum Estera, Haman sau Mardoheu parcă revin la viaţă în mijlocul nostru. Istoria spune că în anul 356 î.Hr. s-a sărbătorit primul Purim odată cu victoria evreilor împotriva inamicilor care doreau să şteargă orice urmă evreiască din Imperiul Persan. Exterminarea iudeilor a fost pusă la cale de Haman. Evreii îşi ofereau daruri şi aveau un timp de veselie în ziua a paisprezecea a lunii Adar. Despre originea sărbătorii Purim se pot citi mai multe în cartea biblică Estera. Prăjiturile evreieşti “Urechile lui Haman”/ via mtdiner.com În acest an, sărbătoarea Purim se va desfăşura în perioada 15-16 martie (cu menţiunea că data calendaristică iudaică începe la apusul soarelui). În această perioadă, comunităţile evreieşti din lumea întreagă vor comemora marea victorie ce a fost realizată prin intermediul împărătesei evreice Estera (Hadasa). În continuare vă invităm să citiţi câteva gânduri pe care ni le-a împărtăşit domnul rabin mesianic David Nagy, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Mesianice din România, cu privire la această sărbătoare. Ioana Heredea: “Purim”. Cuvânt care ne duce înapoi la o perioada istorică specifică. O victorie pentru poporul evreu şi dovadă că Dumnezeu a rămas credincios faţă de poporul pe care Şi l-a ales. Ce însemnătate are această sărbătoare pentru zilele noastre, într-un timp în care bătălia se dă pentru recunoaşterea teritoriilor biblice ca fiind aparţinătoare Israelului? David Nagy: Atât în zilele noastre, cât şi în orice vreme Israelul şi poporul evreu a fost expus urii, invidiei şi altor Rabinul mesianic David Nagy manifestări negative din partea lumii, în general, şi a anumitor categorii de oameni, respectiv popoare, ţări, imperii. La fel ca şi pe vremuri, şi în zilele noastre se încearcă desfiinţarea, dacă ar fi posibil, a statului evreiesc sau măcar micşorarea teritoriilor ei, punând astfel atât statul, cât şi populaţia în primejdie în faţa ţărilor arabe care îi doresc nimicirea sau anihilarea completă. Pentru noi, Purimul, la fel ca şi în vremurile în care a avut loc instaurarea acestei sărbători, are o semnificaţie dublă. Pe de o parte ne reaminteşte că singurul în care poporul nostru poate să se încreadă este Adonay. Pe de altă parte, să ne folosim tehnica şi resursele ca pe vremuri, căci nu ştim “de unde vine salvarea”. I.H.: S-ar putea face o paralelă între izbăvirea poporului evreu de atunci şi o izbăvire actuală? Ce legătură există între aşteptarea lui Mesia şi conflictul israelo-palestinian, din perspectiva Purimului (dacă există)? David Nagy: Dacă ar fi să facem o paralelă între vremurile de atunci şi zilele noastre, când situaţia este diferită, am putea spune că e nevoie de o intervenţie majoră divină, în primul rând, şi apoi un “împărat” binevoitor care să aibă autoritate peste întregul “imperiu” să poată lua decizii în favoarea noastră. Însă credem că va trebui să rămânem la încrederea noastră în Adonay. În lumina conflictului cu palestinienii, putem spune că se duce un “război de uzură”, în care evreii s-au săturat de această stare de alertă şi pericol continuu din cauza terorismului. Dar cu atât mai mult ne dăm seama că adevărata pace numai Mesia va putea aduce. Aşa că şi acest conflict într-un fel împinge evreii spre aşteptarea lui Mesia şi spre a căuta soluţie în Scripturi şi în viaţa de credinţă. I.H.: De-a lungul istoriei se pot observa diverse mişcări antisemite; istoria s-a repetat. În minţile unora s-a putut afla doar “expulzare” şi “exterminare”, la fel ca pe vremea împărătesei Estera. Care este poziţia poporului evreu faţă de societatea din ce în ce mai laică şi totodată păstrarea identităţii sale iudaice? David Nagy: Sunt anumite lucruri care unesc evreii de pe tot globul. Una este religia, dar dacă nu toţi cred, mai este şi ţara unde este singurul loc “sigur” sau măcar care e al nostru din lume. Aşa că, la nevoie toţi evreii se unesc şi trec peste diferenţele dintre ei, lucru care ne reîntoarce pe toţi la credinţa în Adonay. I.H.: “Daţi Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” Cum comentaţi acest citat biblic din prisma iudaismului? Pentru că dincolo de statutul social, evreul este evreu. David Nagy: Evreul nu este acel om zgârcit şi avar cum a fost prezentat de-a lungul timpului de către cei care ne urăsc. În realitate fiind un popor care am fost fortaţi în majoritatea cazurilor (să nu uităm de constrângerile prin legi date de- a lungul istoriei şi ale Evului Mediu despre ce şi câte profesii puteau să exercite evreii, în aproape toate ţările Europei) să ne ocupăm de afaceri, am devenit buni în acest domeniu. Care mai târziu a devenit încă un motiv pentru care să fim urâţi. Însă evreul în general este cinstit în ceea ce priveşte plăţile, taxele şi impozitele, iar în acelaşi timp este econom. În ceea ce priveşte credinţa, evreul nu trebuie să decidă să creadă, el creşte cu faptul că există un Creator şi ca atare evreul ştie că El există, doar că fiecare se raportează în mod diferit la El. I.H.: Din perspectiva mişcării mesianice, cum putem raporta sărbătoarea Purim la învăţătura Noului Legământ? David Nagy: Purimul are şi o semnificaţie spiritualizată, dacă vreţi, în care putem vedea împăratul care va face dreptate pentru poporul evreu, deşi era Împăratul tuturor popoarelor din Imperiul Său. Yeshua vorbeşte despre o judecată a popoarelor în funcţie de relaţionarea lor faţă de “fraţii Lui”. Aşa că noi aşteptăm ca dreptatea Lui să se manifeste în vremurile şi lumea noastră faţă de vrăjmaşii noştri despre care dorim să ne lase “să trăim”, cât şi în ceea ce priveşte veşnicia, unde credem că vom fi trataţi cu dreptate în sfârşit. Nu uităm de faptul că niciunde în Sfintele Scripturi nu scrie despre niciun popor că va fi mântuit în întregime decât doar despre Israel, în scrisoarea către Romani, capitolul 11. I.H.: Un ultim gând: dacă aveţi o urare pentru credincioşii evanghelici, cu ocazia sărbătorii Purim. David Nagy: Da, le dorim ca Împăratul să aibă doar cuvinte de apreciere faţă de ei când îi va primi în împărăţie şi să nu fie puşi lângă cei care vor fi nimiciţi pentru că au stat de partea cui nu trebuia. Alături de aceste gânduri, urăm comunităţilor evreieşti un călduros Purim Sameach! Material realizat pentru Ştiri Creştine Post-ul Sărbătoarea Purim: Atunci şi acum (interviu) apare prima dată în Stiri Crestine.ro.