Biblia DCC Iov capitolul 12
Răspunsul lui Iov.
1. Iov a luat cuvântul şi a zis:
2. „S-ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sunteţi voi şi că odată cu voi va muri şi înţelepciunea!
3. Am şi eu minte ca voi, nu sunt mai prejos decât voi. Şi cine nu ştie lucrurile pe care le spuneţi voi?
Iov 13.2Ce ştiţi voi, ştiu şi eu, nu sunt mai prejos decât voi. ;
4. Eu sunt de batjocura prietenilor mei, când cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură!
Iov 16.10Ei deschid gura să mă mănânce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se înverşunează cu toţii după mine. ;
Iov 17.2-6Sunt înconjurat de batjocoritori, şi ochiul meu trebuie să privească spre ocările lor. ;
Iov 21.3Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc. ;
Iov 30.1Şi acum!… Am ajuns de râsul celor mai tineri decât mine, pe ai căror părinţi nu-i socoteam vrednici să-i pun printre câinii turmei mele. ;
Ps 91.15Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi. ;
5. Dispreţ în nenorocire! – iată zicerea celor fericiţi: dă brânci cui alunecă cu piciorul!
6. Jefuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mânie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că dumnezeul lor este în pumn.
Iov 21.7Pentru ce trăiesc cei răi? Pentru ce îi vezi îmbătrânind şi sporind în putere? ;
Ps 37.1-35Nu te mânia pe cei răi şi nu te uita cu jind la cei ce fac răul; ;
Ps 73.11-12şi zice: „Ce ar putea să ştie Dumnezeu şi ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?” ;
Ps 92.7Dacă cei răi înverzesc ca iarba şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie. ;
Ier 12.1Tu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuşi să Te întreb asupra orânduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte calea celor răi, şi toţi mişeii trăiesc în pace? ;
Mal 3.15Acum fericim pe cei trufaşi; da, celor răi le merge bine; da, ei ispitesc pe Dumnezeu, şi scapă!” ;
7. Întreabă dobitoacele, şi te vor învăţa, păsările cerului, şi îţi vor spune;
8. vorbeşte pământului, şi te va învăţa; şi peştii mării îţi vor povesti.
9. Cine nu vede în toate acestea dovada că mâna Domnului a făcut asemenea lucruri?
10. El ţine în mână sufletul a tot ce trăieşte, suflarea oricărui trup omenesc.
Num 16.22Ei au căzut cu feţele la pământ şi au zis: „Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor oricărui trup! Un singur om a păcătuit, şi să Te mânii împotriva întregii adunări?” ;
Dan 5.23Ci te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, care nici nu văd, nici n-aud şi nici nu pricep nimic şi n-ai slăvit pe Dumnezeul în mâna căruia este suflarea ta şi toate căile tale! ;
Fapt 17.28Căci în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul Lui…” ;
meniu primCel mai înalt privilegiu care i se poate acorda unui om pe pământ este acela de a fi admis în cercul prietenilor lui Dumnezeu!