Biblia DCC Iov capitolul 19
21. Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit.
22. De ce mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?
23. Oh! Aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într-o carte;
24. aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stâncă pe vecie…
25. Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că Se va ridica la urmă pe pământ.
26. Chiar dacă mi se va nimici pielea şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuşi pe Dumnezeu.
27. Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tânjeşte de dorul acesta înăuntrul meu.
28. Atunci veţi zice: „Pentru ce-l urmăream noi?” Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.
29. Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sunt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată.”
meniu primCel mai trist moment este atunci când te afli singur în propriul tău interior.