Biblia DCC Iov capitolul 30
21. Eşti fără milă împotriva mea, lupţi împotriva mea cu tăria mâinii Tale.
22. Mă ridici, îmi dai drumul pe vânt şi mă nimiceşti cu suflarea furtunii.
23. Căci ştiu că mă duci la moarte, în locul unde se întâlnesc toţi cei vii.
24. Dar cel ce se prăbuşeşte nu-şi întinde mâinile? Cel în nenorocire nu cere ajutor?
25. Nu plângeam eu pe cel amărât? N-avea inima mea milă de cel lipsit?
26. Mă aşteptam la fericire, şi când colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, şi când colo, a venit întunericul.
27. Îmi fierb măruntaiele fără încetare, m-au apucat zilele de durere.
28. Umblu înnegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare şi strig ajutor.
29. Am ajuns frate cu şacalii, tovarăş cu struţii.
30. Pielea mi se înnegreşte şi cade, iar oasele îmi ard şi se usucă.
meniu primCel mai trist moment este atunci când te afli singur în propriul tău interior.