Biblia DCC Eclesiastul capitolul 1
Totul este deşertăciune.
1. Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului.
trimiteri 3 2. O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul, o, deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune.
trimiteri 5 3. Ce folos are omul din toată truda pe care şi-o dă sub soare?
trimiteri 2 4. Un neam trece, altul vine, şi pământul rămâne veşnic în picioare.
trimiteri 2 5. Soarele răsare, apune şi aleargă spre locul de unde răsare din nou.
trimiteri 1 6. Vântul suflă spre miazăzi şi se întoarce spre miazănoapte; apoi iarăşi se întoarce şi începe din nou aceleaşi rotiri.
trimiteri 1 7. Toate râurile se varsă în mare, şi marea tot nu se umple: ele aleargă necurmat spre locul de unde pornesc, ca iarăşi să pornească de acolo.
trimiteri 2 8. Toate lucrurile sunt într-o necurmată frământare, aşa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind, şi urechea nu oboseşte auzind.
trimiteri 1 9. Ce a fost va mai fi, şi ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare.
trimiteri 1 10. Dacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune: „Iată ceva nou!”, demult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră.
meniu primCel mai mare curaj este să ceri ajutorul la nevoie!