Biblia DCC Eclesiastul capitolul 7
1. Mai mult face un nume bun decât untdelemnul mirositor, şi ziua morţii, decât ziua naşterii.
Prov 15.30O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. – ;
Prov 22.1Un nume bun este mai de dorit decât o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul. – ;
2. Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfârşitul oricărui om, şi cine trăieşte îşi pune la inimă lucrul acesta.
3. Mai bună este întristarea decât râsul; căci, prin întristarea feţei, inima se face mai bună.
2Cor 7.10În adevăr, când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăinţă care duce la mântuire şi de care cineva nu se căieşte niciodată; pe când întristarea lumii aduce moartea. ;
4. Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.
5. Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului decât să asculţi la cântecul celor fără minte.
Ps 141.5Lovească-mă cel neprihănit, căci lovirea lui îmi este binevenită; pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Să nu-mi întorc capul de la ea: dar rugăciunea mea se va înălţa întruna împotriva răutăţii lor. ;
Prov 13.18Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. – ;
Prov 15.31-32Urechea care ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă locuieşte în mijlocul înţelepţilor. – ;
6. Căci râsul celor fără minte este ca pârâitul spinilor sub căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.
Ps 118.12M-au înconjurat ca nişte albine; se sting ca un foc de spini: în Numele Domnului le tai în bucăţi. ;
Ecl 2.2Am zis râsului: „Eşti o nebunie!”, şi veseliei: „Ce te înşeli degeaba?” ;
7. Averea luată prin silă înnebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.
Ex 23.8Să nu primeşti daruri; căci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschişi şi sucesc hotărârile celor drepţi. ;
Deut 16.19Să n-atingi niciun drept, să nu cauţi la faţa oamenilor şi să nu iei daruri, căci darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi. ;
8. Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel bun la suflet decât cel îngâmfat.
Prov 14.29Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. – ;
9. Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuieşte în sânul nebunilor.
Prov 14.17Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. – ;
Prov 16.32Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi. – ;
Iac 1.19Ştiţi bine lucrul acesta, preaiubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie; ;
10. Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?”, căci nu din înţelepciune întrebi aşa.
meniu primÎn mintea mea e iarnă, dar în sufletul meu e o primăvară permanentă! ( Victor Hugo )