Biblia DCC Isaia capitolul 47
1. Coboară-te şi şezi în ţărână, fecioară, fiica Babilonului; şezi pe pământ, fără scaun de domnie, fiica haldeilor; căci nu te vor mai numi subţirică şi plăcută.
Ier 48.18Coboară-te din locaşul slavei, şezi jos pe pământul uscat, locuitoare, fiica Dibonului! Căci pustiitorul Moabului se suie împotriva ta şi-ţi nimiceşte cetăţuile. ;
Isa 3.26Porţile fiicei Sionului vor geme şi se vor jeli; şi ea va şedea despuiată pe pământ. ;
2. Ia pietrele de moară şi macină făină; scoate-ţi marama, ridică-ţi poala rochiei, descoperă-ţi picioarele, treci râurile!
Ex 11.5şi toţi întâii născuţi din ţara Egiptului vor muri, de la întâiul născut al lui faraon, care şade pe scaunul lui de domnie, până la întâiul născut al roabei care stă la râşniţă, şi până la toţi întâii născuţi ai dobitoacelor. ;
Jud 16.21Filistenii l-au apucat şi i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învârtea la râşniţă în temniţă. ;
Mat 24.41Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată, şi alta va fi lăsată. ;
3. Goliciunea ţi se va descoperi, şi ţi se va vedea ruşinea. Mă voi răzbuna şi nu voi cruţa pe nimeni. –
Isa 3.17Domnul va pleşuvi creştetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi ruşinea.” ;
Isa 20.4tot aşa şi împăratul Asiriei va lua din Egipt şi din Etiopia prinşi de război şi surghiuniţi, tineri şi bătrâni, goi şi desculţi şi cu spinarea descoperită, spre ruşinea Egiptului. ;
Ier 13.22-26Şi dacă vei zice în inima ta: „Pentru ce mi se întâmplă lucrul acesta?” – Din pricina mulţimii nelegiuirilor tale ţi s-au ridicat poalele hainelor şi ţi se dezgolesc călcâiele cu sila. ;
Nah 3.5„Iată, am necaz pe tine, zice Domnul oştirilor, îţi voi ridica poalele peste cap ca să-ţi vadă neamurile goliciunea, şi împărăţiile, ruşinea. ;
Rom 12.19Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu; căci este scris: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”, zice Domnul. ;
4. Răscumpărătorul nostru Se cheamă Domnul oştirilor, Sfântul lui Israel. –
Isa 43.3-14Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău! Eu dau Egiptul ca preţ pentru răscumpărarea ta, Etiopia şi Saba, în locul tău. ;
Ier 50.34Dar puternic este Răzbunătorul lor, El, al cărui nume este Domnul oştirilor. El le va apăra pricina, ca să dea odihnă ţării şi să facă pe locuitorii Babilonului să tremure. ;
5. Şezi într-un colţ şi taci, fata haldeilor! Căci nu te vor mai numi împărăteasa împărăţiilor.
1Sam 2.9El va păzi paşii preaiubiţilor Lui, dar cei răi vor fi nimiciţi în întuneric; căci omul nu va birui prin putere. ;
Isa 47.7Tu ziceai: „În veci voi fi împărăteasă!”, şi nu te-ai gândit, nici n-ai visat că lucrul acesta are să se sfârşească. ;
Isa 13.19Şi astfel Babilonul, podoaba împăraţilor, falnica mândrie a haldeilor, va fi ca Sodoma şi Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu. ;
Dan 2.37Tu, împărate, eşti împăratul împăraţilor, căci Dumnezeul cerurilor ţi-a dat împărăţie, putere, bogăţie şi slavă. ;
6. Mă mâniasem pe poporul Meu, Îmi pângărisem moştenirea şi-i dădusem în mâinile tale: dar tu n-ai avut milă de ei, ci ţi-ai apăsat greu jugul asupra bătrânului.
2Sam 24.14David a răspuns lui Gad: „Sunt într-o mare strâmtorare! Of! mai bine să cădem în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite; dar să nu cad în mâinile oamenilor!” ;
2Cron 28.9Acolo era un proroc al Domnului, numit Oded. El a ieşit înaintea oştirii care se întorcea la Samaria şi le-a zis: „În mânia Sa împotriva lui Iuda i-a dat Domnul Dumnezeul părinţilor voştri în mâinile voastre, şi voi i-aţi ucis cu o furie care s-a ridicat până la ceruri. ;
Zah 1.15şi sunt plin de o mare mânie împotriva neamurilor îngâmfate; căci Mă mâniasem numai puţin, dar ele au ajutat spre nenorocire.” ;
Isa 43.28De aceea am socotit ca nişte pângăriţi pe căpeteniile Sfântului Locaş, am dat pierzării pe Iacov, şi batjocurii, pe Israel. ;
Deut 28.50un neam cu înfăţişarea sălbatică şi care nu se va sfii de cel bătrân, nici nu va avea milă de copii. ;
7. Tu ziceai: „În veci voi fi împărăteasă!”, şi nu te-ai gândit, nici n-ai visat că lucrul acesta are să se sfârşească.
Isa 47.5Şezi într-un colţ şi taci, fata haldeilor! Căci nu te vor mai numi împărăteasa împărăţiilor. ;
Apoc 18.7Pe cât s-a slăvit pe sine însăşi şi s-a desfătat în risipă, pe atât daţi-i chin şi tânguire! Pentru că zice în inima ei: „Şed ca împărăteasă, nu sunt văduvă şi nu voi şti ce este tânguirea!” ;
Isa 46.8Ţineţi minte aceste lucruri şi fiţi oameni! Veniţi-vă în fire, păcătoşilor. ;
Deut 32.29Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege şi s-ar gândi la ce li se va întâmpla. ;
8. Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă şi zici în inima ta: „Eu, şi numai eu, nu voi fi niciodată văduvă şi nu voi fi niciodată lipsită de copii!”
Isa 47.10Căci te încredeai în răutatea ta şi ziceai: „Nimeni nu mă vede!” Înţelepciunea şi ştiinţa ta te-au amăgit, de ziceai în inima ta: „Eu şi numai eu.” ;
Tef 2.15Iată, dar, cetatea aceea veselă, care stătea plină de încredere şi zicea în inima ei: „Eu şi niciuna afară de mine!” Vai! cum s-a prefăcut în pustiu şi în culcuş de fiare! Toţi cei ce trec pe lângă ea fluieră şi arată cu mâna! ;
Apoc 18.7Pe cât s-a slăvit pe sine însăşi şi s-a desfătat în risipă, pe atât daţi-i chin şi tânguire! Pentru că zice în inima ei: „Şed ca împărăteasă, nu sunt văduvă şi nu voi şti ce este tânguirea!” ;
9. Şi totuşi aceste două lucruri ţi se vor întâmpla deodată, în aceeaşi zi: şi pierderea copiilor, şi văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale şi multelor tale descântece.
Isa 51.19Amândouă aceste lucruri ţi s-au întâmplat: – dar cine te va plânge? – pustiirea şi dărăpănarea, foametea şi sabia. – „Cum să te mângâi Eu?” ;
1Tes 5.3Când vor zice: „Pace şi linişte!”, atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare. ;
Nah 3.4Din pricina multelor curvii ale curvei plină de farmec, fermecătoare iscusită, care vindea neamurile prin curviile ei şi popoarele prin vrăjitoriile ei. ;
10. Căci te încredeai în răutatea ta şi ziceai: „Nimeni nu mă vede!” Înţelepciunea şi ştiinţa ta te-au amăgit, de ziceai în inima ta: „Eu şi numai eu.”
Ps 52.7„Iată omul care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu, ci se încredea în bogăţiile lui cele mari şi se bizuia pe răutatea lui.” ;
Isa 29.15Vai de cei ce îşi ascund planurile dinaintea Domnului, care îşi fac faptele în întuneric şi zic: „Cine ne vede şi cine ne ştie?”! ;
Ezec 8.12Şi El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac în întuneric bătrânii casei lui Israel, fiecare în odaia lui plină de chipuri? Căci ei zic: „Nu ne vede Domnul; a părăsit Domnul ţara aceasta!” ;
Ezec 9.9El mi-a răspuns: „Nelegiuirea casei lui Israel şi Iuda este mare, peste măsură de mare! Ţara este plină de omoruri, şi cetatea este plină de nedreptate; căci ei zic: „Domnul a părăsit ţara şi Domnul nu vede nimic!” ;
Isa 47.8Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă şi zici în inima ta: „Eu, şi numai eu, nu voi fi niciodată văduvă şi nu voi fi niciodată lipsită de copii!” ;
meniu primNu pierde niciodată ocazia de a vedea ceva frumos, căci frumuseţea este autograful lui Dumnezeu – poteca Sa de taină. Caut-o în fiecare chip, în peticul de cer albastru, în fiecare floare...