Biblia DCC Amos capitolul 8
1. Domnul Dumnezeu mi-a trimis următoarea vedenie: Iată, era un coş cu poame coapte.
2. El a zis: „Ce vezi, Amos?” Eu am răspuns: „Un coş cu poame coapte.” Şi Domnul mi-a zis: „A venit sfârşitul poporului Meu, Israel; nu-l mai pot ierta!
Ezec 7.2 ;
Amos 7.8 ;
3. În ziua aceea, cântecele Templului se vor preface în gemete, zice Domnul Dumnezeu, pretutindeni vor arunca în tăcere o mulţime de trupuri moarte.”
Amos 5.23 ;
Amos 6.9-10 ;
4. Ascultaţi lucrul acesta, voi care mâncaţi pe cel lipsit şi prăpădiţi pe cei nenorociţi din ţară!
Ps 14.4 ;
Prov 30.14 ;
5. Voi care ziceţi: „Când va trece luna nouă, ca să vindem grâul, şi Sabatul, ca să deschidem grânarele, să micşorăm efa şi să mărim siclul, şi să strâmbăm cumpăna, ca să înşelăm?
Neem 13.15-16 ;
Mic 6.10-11 ;
6. Apoi vom cumpăra pe cei nevoiaşi pe argint şi pe sărac, pe o pereche de încălţăminte, şi vom vinde codină în loc de grâu.”
Amos 2.6 ;
7. Domnul a jurat pe slava lui Iacov: „Niciodată nu voi uita niciuna din faptele lor!
8. Nu se va cutremura ţara din pricina acestor mişelii şi nu se vor jeli toţi locuitorii ei? Nu se va umfla toată ţara ca râul, ridicându-se şi coborându-se iarăşi ca râul Egiptului?
Osea 4.3 ;
Amos 9.5 ;
10. Vă voi preface sărbătorile în jale şi toate cântările în bociri pentru morţi, voi acoperi toate coapsele cu saci şi voi face toate capetele pleşuve; voi arunca ţara într-o jale ca pentru un singur fiu, şi sfârşitul ei va fi ca o zi amară.
Isa 15.2-3 ;
Ier 48.37 ;
Ezec 7.18 ;
Ezec 27.31 ;
Ier 6.26 ;
Zah 12.10 ;
meniu primConsacrarea nu înseamnă a-I da ceva lui Dumnezeu, ci a nu lua nimic din ceea ce Îi aparţine.