Astăzi vin și-mi plec genunchii înaintea ieslei Tale, Copilaș din altă lume, obosit de frig și cale! Și-mi plec inima și fața, Copilaș din zare-albastră, să mă-nchin cu umilință, căci cobori în lumea noastră! | |
Astăzi vin și-mi plec genunchii înaintea ieslei Tale, Copilaș din altă lume, obosit de frig și cale! Și-mi plec inima și fața, Copilaș din zare-albastră, să mă-nchin cu umilință, căci cobori în lumea noastră! | |
Astăzi vin și-mi plec genunchii înaintea ieslei Tale, Copilaș din altă lume, obosit de frig și cale! Și-mi plec inima și fața, Copilaș din zare-albastră, să mă-nchin cu umilință, căci cobori în lumea noastră!2 | |
Când las din mână harfa caldă încă vibrând înfiorat, ca urma soarelui pe ape, mai simt rămas un văl curat. Când las din mână Mâna-Ți dulce încă simțindu-Te pe prag, ca urma lacrimii pe cântec, mai simt c-ai fost, Isuse drag!5 | |
Când las din mână harfa caldă încă vibrând înfiorat, ca urma soarelui pe ape, mai simt rămas un văl curat. Când las din mână Mâna-Ți dulce încă simțindu-Te pe prag, ca urma lacrimii pe cântec, mai simt c-ai fost, Isuse drag!4 | |
O, Doamne ai milă de cei care-i chemi să vină pe urmele Tale, ajută-i în lupta din grelele vremi, nimic să nu-i frângă pe cale. Ajută-l pe-acel ce-a lăsat pe pământ iubiri prea adânci și prea grele, să nu-Ți lase calea cu sufletul frânt și inima-ntoarsă spre ele!4 |