Biblia DCC Eclesiastul capitolul 12
1. Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: „Nu găsesc nicio plăcere în ei”;
Prov 22.6Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea. – ;
PlEste bine pentru om să poarte un jug în tinereţea lui. ;
2Sam 19.35Eu sunt astăzi în vârstă de optzeci de ani. Pot eu să mai cunosc ce este bun şi ce este rău? Poate robul tău să mai aibă vreun gust pentru ce mănâncă şi bea? Pot eu să mai aud glasul cântăreţilor şi cântăreţelor? Şi pentru ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, împăratul? ;
2. până nu se întunecă soarele şi lumina, luna şi stelele, şi până nu se întorc norii îndată după ploaie;
3. până nu încep să tremure paznicii casei şi să se încovoaie cele tari până nu se opresc cei ce macină căci s-au împuţinat; până nu se întunecă cei ce se uită pe ferestre
4. până nu se închid cele două uşi dinspre uliţă când uruitul morii slăbeşte, te scoli la ciripitul unei păsări, glasul tuturor cântăreţelor se aude înăbuşit,
2Sam 19.35Eu sunt astăzi în vârstă de optzeci de ani. Pot eu să mai cunosc ce este bun şi ce este rău? Poate robul tău să mai aibă vreun gust pentru ce mănâncă şi bea? Pot eu să mai aud glasul cântăreţilor şi cântăreţelor? Şi pentru ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, împăratul? ;
5. te temi de orice înălţime şi te sperii pe drum; până nu înfloreşte migdalul cu peri albi, şi de abia se târăşte lăcusta; până nu-ţi trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea veşnică, şi bocitorii cutreieră uliţele;
Iov 17.13Când Locuinţa morţilor o aştept ca locuinţă, când în întuneric îmi voi înălţa culcuşul; ;
Ier 9.17Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Căutaţi şi chemaţi plângătoarele să vină! Trimiteţi la femeile iscusite, ca să vină! ;
6. până nu se rupe funia de argint, până nu se sfărâmă vasul de aur, până nu se sparge găleata la izvor şi până nu se strică roata de la fântână;
7. până nu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.
Gen 3.19În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.” ;
Iov 34.15tot ce este carne ar pieri deodată, şi omul s-ar întoarce în ţărână. ;
Ps 90.3Tu întorci pe oameni în ţărână şi zici: „Întoarceţi-vă, fiii oamenilor!” ;
Ecl 3.21Cine ştie dacă suflarea omului se suie în sus, şi dacă suflarea dobitocului se coboară în jos în pământ? ;
Num 16.22Ei au căzut cu feţele la pământ şi au zis: „Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor oricărui trup! Un singur om a păcătuit, şi să Te mânii împotriva întregii adunări?” ;
Num 27.16„Domnul Dumnezeul duhurilor oricărui trup să rânduiască peste adunare un om ;
Iov 34.14Dacă nu S-ar gândi decât la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea, ;
Isa 57.16Nu vreau să cert în veci, nici să ţin o mânie necurmată, când înaintea Mea cad în leşin duhurile şi sufletele pe care le-am făcut. ;
Zah 12.1Prorocia, cuvântul Domnului despre Israel. Aşa vorbeşte Domnul care a întins cerurile şi a întemeiat pământul, şi a întocmit duhul omului din el: ;
8. O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deşertăciune.
Ps 62.9Da, o nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor! Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare. ;
Ecl 1.2O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul, o, deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune. ;
9. Pe lângă că Eclesiastul a fost înţelept, el a mai învăţat şi ştiinţa pe popor, a cercetat, a adâncit şi a întocmit un mare număr de zicători.
1Imp 4.32A rostit trei mii de pilde şi a alcătuit o mie cinci cântări. ;
10. Eclesiastul a căutat să afle cuvinte plăcute şi să scrie întocmai cuvintele adevărului.
meniu prim" Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția Cerurilor! "